7 definiții pentru radicelă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RADICÉLĂ, radicele, s. f. Rădăcină secundară care se dezvoltă pe rădăcina principală. – Din fr. radicelle.

RADICÉLĂ, radicele, s. f. Rădăcină secundară care se dezvoltă pe rădăcina principală. – Din fr. radicelle.

radice sf [At: C. GIURESCU, P. O. 110 / Pl: -le / E: fr radicelle] Rădăcină (1) secundă care se dezvoltă din celulele unei rădăcini (1) principale.

RADICÉLĂ s.f. Ramificație secundară a rădăcinii principale a unei plante. [< fr. radicelle].

RADICELĂ s. f. ramificație secundară a rădăcinii principale. (< fr. radicelle)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

radicélă s. f., g.-d. art. radicélei; pl. radicéle

radicélă s. f., g.-d. art. radicélei; pl. radicéle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RADICÉLĂ s. (BOT.) rădăcină laterală, rădăcină secundară.

Intrare: radicelă
radicelă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • radice
  • radicela
plural
  • radicele
  • radicelele
genitiv-dativ singular
  • radicele
  • radicelei
plural
  • radicele
  • radicelelor
vocativ singular
plural