9 definiții pentru raționalizator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

raționalizator sm [At: V. ROM. ian. 1954, 99 / Pl: ~i / E: raționaliza + -tor] Persoană care se ocupă cu găsirea mijloacelor de raționalizare (1) a muncii.

RAȚIONALIZATÓR, raționalizatori, s. m. Persoană care se ocupă cu găsirea mijloacelor de raționalizare a muncii.

RAȚIONALIZATÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană care se ocupă cu găsirea mijloacelor de raționalizare a muncii. [< raționaliza + -tor].

RAȚIONALIZATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă cu găsirea mijloacelor de raționalizare a muncii. (< raționaliza + -tor)

RAȚIONALIZATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană specializată în raționalizare. [Sil. -ți-o-] /a rationaliza + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

raționalizatór (-ți-o-) s. m., pl. raționalizatóri

raționalizatór s. m. (sil. -ți-o-), pl. raționalizatóri

raționalizatoáre (-ți-o-) s. f., g.-d. art. raționalizatoárei; pl. raționalizatoáre

raționalizatoáre s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. raționalizatoárei; pl. raționalizatoáre

Intrare: raționalizator
raționalizator substantiv masculin
  • silabație: -ți-o-
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • raționalizator
  • raționalizatorul
  • raționalizatoru‑
plural
  • raționalizatori
  • raționalizatorii
genitiv-dativ singular
  • raționalizator
  • raționalizatorului
plural
  • raționalizatori
  • raționalizatorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)