7 definiții pentru răzbitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂZBITÓR, -OÁRE, răzbitori, -oare, adj. (Rar) Care răzbește; care străbate, care trece prin...; pătrunzător. – Răzbi + suf. -tor.
RĂZBITÓR, -OÁRE, răzbitori, -oare, adj. (Rar) Care răzbește; care străbate, care trece prin...; pătrunzător. – Răzbi + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răzbitor, ~oare a [At: ALECSANDRI, P. II, 15 / Pl: ~i, ~oare / E: răzbi + -tor] 1 Care trece prin... Si: pătrunzător. 2 (Îvr) Care învinge.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂZBITÓR, -OÁRE, răzbitori, -oare, adj. (Rar) Care răzbește; care străbate, trece prin...; pătrunzător. Își mărita mîndrețe de copilă Și-o trimitea la fiul lui Ahile Cel răzbitor de cete. MURNU, O. 51. Fă-te fulger răzbitor. ALECSANDRI, P. II 15.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂZBITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care răzbește; care străbate; care trece prin... /a răzbi + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răsbitor a. care răsbește: fă-te fulger răsbitor AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
răzbitór (rar) adj. m., pl. răzbitóri; f. sg. și pl. răzbitoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răzbitór adj. m., pl. răzbitóri; f. sg. și pl. răzbitoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||