4 definiții pentru răzător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

răzător2, ~oare a vz râzător

răzător1 sn [At: KLEIN, D. 233 / V: ~zit~, (înv) ~zitoriu / Pl: -oare / E: rade + -tor] 1 (Reg) Unealtă cu care se curăță pământul adunat pe cormana plugului Si: otic. 2 Răzuitor (1). 3 Gripcă pentru ras doagele. 4 Custură pentru curățat pieile. 5 Răvar (1) (pentu sfărâmat cașul).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RĂZĂTÓR s. v. otic, răvar.

Intrare: răzător
răzător substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răzător
  • răzătorul
  • răzătoru‑
plural
  • răzătoare
  • răzătoarele
genitiv-dativ singular
  • răzător
  • răzătorului
plural
  • răzătoare
  • răzătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)