16 definiții pentru răvaș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂVÁȘ, răvașe, s. n. (Pop.) Scrisoare, bilet. – Din magh. rovás „răboj”.

RĂVÁȘ, răvașe, s. n. (Pop.) Scrisoare, bilet. – Din magh. rovás „răboj”.

răvaș sn [At: (a. 1602) CUV. D. BĂTR. I, 123/1 / S și: rev~ / Pl: ~e, ~uri / E: mg rovás] 1 (Trs; Mar) Crestătură prin care neștiutorii de carte însemnau pe răboj diverse socoteli. 2 (Reg) Crestătură pe marginea dinăuntru a vaselor de lemn pentru a putea fixa fundul. 3 Cută pe suprafața fructelor. 4 (Reg) Încrețitură a frunții Si: rid1. 5 Urma roților carului. 6 (Reg) Coamă de iarbă netăiată, rămasă pe brazdă în urma coasei. 7 Dungă de praf pe podelele grajdului, când se perie calul, prin scuturătura țesalei. 8 Fiecare dintre dungulițele, dispuse în formă de brad, de la țesătura în patru ițe. 9 (Cu determinarea „gol”) Loc în țesătură unde firul rupt n-a fost înlocuit. 10 (Reg) Răboj (1). 11 (Reg; pex) Socoteală. 12 Băț care se introduce în vasul cu lapte, la stână, însemnându-se pe el, printr-o crestătură, cantitatea de lapte rezultată dintr-o mulsoare Si: răboj (9). 13 (Înv) Act (oficial sau particular) prin care se recunoaște un drept sau o stare de fapt. 14 (Adesea determinat prin „de drum” sau „de străji”) Legitimație de călătorie. 15 (Îe) A-i face (cuiva) ~ul sau a-i da (cuiva) ~ (de drum) A izgoni (pe cineva). 16 Înștiințare din partea autorităților Si: comunicare (1), ordin. 17 (Șîs ~ de jalbă, ~ cu jalobă) Reclamație scrisă. 18 Scrisoare. 19 Bilețel cu conținut glumeț, care se introduce de Anul Nou în plăcintă, cu scopul de a produce haz. 20 Bucățică de hârtie, pe care o pun copiii pe sfoara zmeului, ca să fie dusă de vânt cât mai aproape de zmeu. 21 (Pop) Hârtie care cuprinde o formulă destinată, în practicile superstițioase, să ocrotească pe purtător de anumite boli.

RĂVÁȘ, răvașe, s. n. (Învechit, azi mai ales popular) Scrisoare, bilet, bilețel. Bătrînul, rămas singur, întinse mîna spre răvașul lui Bîrnovă și-l citi. SADOVEANU, O. VII 143. În răvașele lui, boier Enache Iloveanu vestea că în acest an a izbutit să aducă în țară... șase vaci. C. PETRESCU, R. DR. 95. I-a scris un răvaș lung, în care-i spunea c-a descoperit un talent grozav într-un băiat de acolo din sat. VLAHUȚĂ, O. A. 95. ◊ Expr. A da răvaș de drum (cuiva) v. drum (2). – Variantă: (regional) reváș s. n.

RĂVÁȘ ~e n. 1) reg. Crestătură de răboj. 2) pop. Comunicare scrisă și trimisă cuiva; scrisoare; epistolă. /<ung. rovás

răvaș n. 1. bilet: răvaș de drum, pașaport; 2. Tr. răboj. [Serb. ROVAȘ, răboj].

răváș n., pl. e (ung. rovás, răboj, sîrb. rovaš, raboš, rabuš, tăĭetură, crestătură. D. rom. vine ngr. ravási, scrisoare, bilet. V. răboj). Vechĭ. Scrisoare, lucru scris. Trans. Crestătură, scrijilitură. Răboj. Răvaș de jalbă, reclamațiune scrisă. Răvaș de primire, adeverință. Răvaș de drum, pașaport în țară (și azĭ ironic: a da cuĭva răvaș de drum, a-ĭ da papuciĭ, a-l expedia, a-l îndepărta). Azĭ. Fam. Scrisoare, epistolă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂVÁȘ s. v. act, adeverință, bilet, cerere, chitanță, document, dovadă, epistolă, epistolie, hârtie, izvor, înscris, mărturie, pașaport, petiție, piesă, răboj, recipisă, scrisoare.

răvaș s. v. ACT. ADEVERINȚĂ. BILET. CERERE. CHITANȚĂ. DOCUMENT. DOVADĂ. EPISTOLĂ. EPISTOLIE. HÎRTIE. IZVOR. ÎNSCRIS. MĂRTURIE. PAȘAPORT. PETIȚIE. PIESĂ. RĂBOJ. RECIPISĂ. SCRISOARE.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

răváș (răváșe), s. n.1. (Înv.) Recipisă mai ales pentru impozite, care se obișnuia să se plătească în rate (plata răvașului). – 2. Scrisoare, bilet, mesaj scris. Mag. rovás, înv. ravás (Lacea, Dacor., V, 401; Gáldi, Dict., 95), din sb., cr., slov. ceh. rováš „crestătură” (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 319), cf. rofii, răboj, răvar. Ngr. ῥαβάσι „bilet” provine din rom. (Meyer, Neugr. St., II, 78).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

răváș, răvașe, s.n. – 1. Crestătură prin care se însemna pe răboj diverse socoteli. 2. Crestătură pe marginea vaselor de lemn. 3. Cută, rid. – Din magh. rovás „răboj; crestătură; socoteală” (Galdi, cf. DER; Scriban, DEX, MDA) < scr. rováš „crestătură” (Miklosich, Cihac, cf. DER). Cuv. rom. > ngr. ravási „scrisoare, bilet” (Scriban).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

răvaș, răvașe s. n. 1. mesaj scurt; epistolă, scrisoare. 2. (intl.) consemn.

Intrare: răvaș
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răvaș
  • răvașul
  • răvașu‑
plural
  • răvașe
  • răvașele
genitiv-dativ singular
  • răvaș
  • răvașului
plural
  • răvașe
  • răvașelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ravaș
  • ravașul
plural
  • ravașe
  • ravașele
genitiv-dativ singular
  • ravaș
  • ravașului
plural
  • ravașe
  • ravașelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • revaș
  • revașul
plural
  • revașe
  • revașele
genitiv-dativ singular
  • revaș
  • revașului
plural
  • revașe
  • revașelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răvaș, răvașesubstantiv neutru

  • 1. popular Bilet, bilețel, scrisoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Bătrînul, rămas singur, întinse mîna spre răvașul lui Bîrnovă și-l citi. SADOVEANU, O. VII 143. DLRLC
    • format_quote În răvașele lui, boier Enache Iloveanu vestea că în acest an a izbutit să aducă în țară... șase vaci. C. PETRESCU, R. DR. 95. DLRLC
    • format_quote I-a scris un răvaș lung, în care-i spunea c-a descoperit un talent grozav într-un băiat de acolo din sat. VLAHUȚĂ, O. A. 95. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.