7 definiții pentru răpște
Explicative DEX
răpște sf [At: VARLAAM, C. 327 / V: ~tă / Pl: ? / E: pvb răpști] (Înv) Mustrare.
răpște f. (d. răpștesc). Dos. Acțiunea de a te răpști.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răpștă sf vz răpște
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
RĂPȘTE s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răpște s. v. ADMONESTARE. CEARTĂ. CERTARE. DOJANĂ. DOJENIRE. IMPUTARE. MORALĂ. MUSTRARE. OBSERVAȚIE. REPROȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
RĂPȘTE s.f. (Mold., Trans. N) Mustrare, dojană. A: Pentru răpșta și pentru cleveta ce grăi împrotiva frățîne-său . . . audzi Dumnedzău și să mănie. VARLAAM. Înmulțiindu-să creștinii, fu răpște de alte limbi cătră jidovi. AP. 1646, 16v; cf. DOSOFTEI, VS. C: Să nu, grăim cuvinte de răpște spre Dumnedzău. POGREB., 100v. Variante: răpștă (VARLAAM). Etimologie: răpști. Cf. b ă n a t (4), p r e o b r ă z i t u r ă, p r o b o z e a l ă.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂPȘTĂ s.f. v. răpște.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |