13 definiții pentru rășchira


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂȘCHIRÁ, rășchír, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) întinde în lături. 2. Tranz. și refl. A (se) răsfira, a (se) împrăștia. 3. Tranz. A rășchia. [Prez. ind. și: rășchirez.Var.: răschirá vb. I] – Cf. răsfira.

rășchira [At: PSALT. 225 / V: ~cheli, ~ila, râs~, resc~, reșchiera, reș~ / Pzi: ~rez, rășchir / E: ns cf răsfira] 1-2 vtr A (se) împrăștia. 3 vt (Înv; c. i. bani, avere) A împărți. 4 vt (Înv; c. i. bani, avere) A cheltui (7). 5 vr (D. nori, fum etc.) A se risipi (20). 6 vr (D. nori, fum etc.) A dispărea (1). 7-8 vrim (Reg) A se însenina. 9 vta (Îrg) A scurma. 10-11 vtr (Îrg) A (se) extinde (2). 12 vr (Îrg) A străbate. 13-14 vtr A (se) întinde (pe o suprafață mare). 15-16 vtr (Înv) A îndepărta unul de altul. 17 vt (Înv) A alunga (5). 18-19 vtr A (se) răsfira (1-2) în lături. 20 vt A răsfira părul, barba, penele etc. 21 vt (Fig; înv) A pronunța clar, lămurit Si: a răspica (4). 22 vt (Reg; pcf) A rășchia (1).

RĂȘCHIRÁ, rășchirez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) întinde în lături. 2. Tranz. și refl. A (se) răsfira, a (se) împrăștia. 3. Tranz. A rășchia. [Var.: răschirá vb. I.] – Cf. răsfira.

RĂȘCHIRÁ, rășchír și rășchirez, vb. I. Tranz. (Și în forma răschira) 1. A rășchia. Fata tort rășchiră, Fuse pline-nfiră Și-nfirînd oftează. COȘBUC, P. II 143. 2. A răsfira (1). Tăcu deodată și începu să se plimbe cu pași mari prin casă, rășchirîndu-și mînios cu degetele barba și mustățile cărunte. SADOVEANU, O. III 110. ♦ (Cu privire la grupuri, la colectivități) A împrăștia. (Refl.) Răschirîndu-se toți ai săi... fugi la Constantinopol. BĂLCESCU, O. II 50. ◊ Fig. Pictorul măiestru, temîndu-se a răschira interesul... nu s-a ispitit a înfățișa cerbul în lupta sa disperată cu cînii. ODOBESCU, S. III 136. 3. A desface, depărtînd la capătul lor liber, elemente reunite prin una din extremități; a întinde în lături. Stai să vezi, bădie Zaharia! se pregăti de povestit, rășchirînd puțin un picior înainte. C. PETRESCU, R. DR 62. Se opri în mijlocul ogrăzii... își rășchiră picioarele, își trînti mîinile în șolduri. REBREANU, I. 27. ◊ Intranz. [Turtureaua] rășchiră din cioc, Ca puicuța din mijloc. SEVASTOS, C 121. ◊ Refl. În capătul bățului de fildeș se rășchira o gheară. DUMITRIU, N. 66. – Variantă: răschirá vb. I.

A RĂȘCHIRÁ rășchír tranz. 1) A face să se rășchire. 2) (mai ales picioarele) A desface larg; a răscrăcăna. /cf. a răsfira

A SE RĂȘCHIRÁ se rășchíră intranz. 1) (despre păr și obiecte din fire) A se desface îndepartându-se fir de la fir; a se răsfira. 2) pop. (despre ființe) A-și desface picioarele în lături; a se crăcăna. /cf. a se răsfira


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!rășchirá (a ~) vb., ind. prez. 3 rășchíră/rășchireáză

rășchirá vb., ind. prez. 1 sg. rășchiréz/rășchír, 3 sg. și pl. rășchireáză /rășchíră


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RĂȘCHIRÁ vb. v. alunga, arunca, azvârli, cheltui, circula, depărta, destrăma, dispersa, extinde, goni, irosi, izgoni, împrăștia, îndepărta, întinde, lăți, prăpădi, propaga, răsfira, răspândi, răzleți, risipi, spulbera, transmite, zvârli.

rășchira vb. v. ALUNGA. ARUNCA. AZVÎRLI. CHELTUI. CIRCULA. DEPĂRTA. DESTRĂMA. DISPERSA. EXTINDE. GONI. IROSI. IZGONI. ÎMPRĂȘTIA. ÎNDEPĂRTA. ÎNTINDE. LĂȚI. PRĂPĂDI. PROPAGA. RĂSFIRA. RĂSPÎNDI. RĂZLEȚI. RISIPI. SPULBERA. TRANSMITE. ZVÎRLI.

A se rășchira ≠ a se grămădi


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rășchirá (rășchír, rășchirát), vb.1. A se dispersa, a se dilata, a se întinde. – 2. A se risipi, a se împrăștia. – Var. răschira, răsfira. Mr. arăschir(are). Dintr-un sl. *rasširiti < širiti „a se dilata”, cu disimilare consonantică la fel cu rășchia. Der. de la fir (Tiktin; Candrea) este greoaie semantic (după acești autori ar trebui să se pornească de la noțiunea de „destrăma”, de unde trecerea spre „dilata”) nu este simplă și nu poate să explice forma rășchira, care este cea mai veche; în schimb, este sigur că var. răsfira se datorează unei contaminări cu fir. Relația cu sl. raskriljati „a se întinde” din krilo „aripă” (Cihac, II, 83) este la fel de improbabilă. După Pascu, I, 67, din răschia contaminat cu fir.

Intrare: rășchira
rășchira1 (1 -r) verb grupa I conjugarea I
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rășchira
  • rășchirare
  • rășchirat
  • rășchiratu‑
  • rășchirând
  • rășchirându‑
singular plural
  • rășchi
  • rășchirați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rășchir
(să)
  • rășchir
  • rășchiram
  • rășchirai
  • rășchirasem
a II-a (tu)
  • rășchiri
(să)
  • rășchiri
  • rășchirai
  • rășchirași
  • rășchiraseși
a III-a (el, ea)
  • rășchi
(să)
  • rășchire
  • rășchira
  • rășchiră
  • rășchirase
plural I (noi)
  • rășchirăm
(să)
  • rășchirăm
  • rășchiram
  • rășchirarăm
  • rășchiraserăm
  • rășchirasem
a II-a (voi)
  • rășchirați
(să)
  • rășchirați
  • rășchirați
  • rășchirarăți
  • rășchiraserăți
  • rășchiraseți
a III-a (ei, ele)
  • rășchi
(să)
  • rășchire
  • rășchirau
  • rășchira
  • rășchiraseră
rășchira2 (1 -rez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rășchira
  • rășchirare
  • rășchirat
  • rășchiratu‑
  • rășchirând
  • rășchirându‑
singular plural
  • rășchirea
  • rășchirați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rășchirez
(să)
  • rășchirez
  • rășchiram
  • rășchirai
  • rășchirasem
a II-a (tu)
  • rășchirezi
(să)
  • rășchirezi
  • rășchirai
  • rășchirași
  • rășchiraseși
a III-a (el, ea)
  • rășchirea
(să)
  • rășchireze
  • rășchira
  • rășchiră
  • rășchirase
plural I (noi)
  • rășchirăm
(să)
  • rășchirăm
  • rășchiram
  • rășchirarăm
  • rășchiraserăm
  • rășchirasem
a II-a (voi)
  • rășchirați
(să)
  • rășchirați
  • rășchirați
  • rășchirarăți
  • rășchiraserăți
  • rășchiraseți
a III-a (ei, ele)
  • rășchirea
(să)
  • rășchireze
  • rășchirau
  • rășchira
  • rășchiraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)