Definiția cu ID-ul 970955:
Enciclopedice
PĂUN subst. 1. – frecv., pren; -u (P Bor 38) etc.; Păun, -a, -ești, -i, -ul ss,; -escu; Păuna f. 2. Cf. Pâuța Brăiloaica, 1837 (Î Div) contras din Păunița (?) sau fem. de la Pau, v. Paul (Partea I).
Exemple de pronunție a termenului „păun” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50