pănură sf [At: ECONOMIA, 168/12 / V: ponoră, punără / Pl: ~ri, (înv) ~re / E: ml paenula] 1 Țesătură groasă de casă, făcută din fire de lână, care se folosește mai ales la confecționarea hainelor țărănești Si: aba, postav, (reg) dimie. 2 (Pgn; reg) Țesătură. 3 (Pgn; reg) Stofă. 4 (Reg) Bor la pălărie. 5 (Fig; reg) Fel. 6 (Fig; Trs) Categorie. 7 (Îe) A fi (tot) de-o ~ (cu cineva) A fi la fel, a fi de aceeași categorie cu cineva. 8 (Îvr) Origine.