pârlit², ~ă [At: MUSTE, ap. LET. III, 50/4 / Pl: ~iți, ~e / E: pârli] 1 a Care a fost ars ușor la suprafață de flacără sau de un corp de metal incandescent foarte încins. 2-3 a (Înv; d. oameni) Pârjolit² (2, 7). 4 a (Reg; d. mâncare) Afumat. 5 a (D. animale tăiate pentru hrană) Cu părul sau puful distrus prin ardere. 6 a (D. plante sau părți ale lor) Distrus din cauza soarelui prea puternic, a brumei etc. Si: ofilit, uscat, veștejit. 7 a (Fig; rar) Pustiit. 8-9 smf, a (Fig) (Persoană) care are o condiție materială extrem de modestă, precară. 10-11 smf, a (Fig; pex) (Persoană) care nu are nici o situație, nici un rost, care este fără căpătâi Si: neisprăvit. 12-13 smf, a (Fig) (Om) păgubit prin înșelăciune.