pârleaz sn [At: PSALT. 299 / V: (înv) ~ă sf, (reg) ~laz^[1], părlaz, păr~, părlează sf, pirilaz, pirlaș, pirlaz, pir~, pirloag, prelaz, prilagiu, prilaz, prizlaz / Pl: ~uri / E: bg прелаз, srb prelaz] 1 Trecătoare îngustă peste un gard la țară, făcută din una sau mai multe scânduri care străbat orizontal gardul, ca niște trepte, și se sprijină, la cele două extremități, pe câte un țăruș bătut în pământ, astfel încât să poată trece numai oamenii. 2 (Reg) Trecătoare îngustă peste un șanț, de obicei acoperită cu puțin pământ, pentru a permite trecerea unui om pe partea cealaltă. 3 (Îvr) Loc pe unde intră oile în strungă, care apoi se închide cu răzlogi. 4 (Reg) Întăritură făcută în malul unui râu, pentru a nu permite pătrunderea apei și erodarea malului. corectat(ă)