pârgar m. od. consilier comunal; pl. bătrânii orașului: în orașele din Mold. erau câte 6 sau 12 pârgari sub un șoltuz, acest din urmă numit în Munt. județ. [Vechiu-sas. PÜRGER (= germ. BÜRGER), ung. POLGÁR: instituțiunea și numele de origină săsească, venită prin mijlocirea Ungurilor (cf. părcălab)].