Pyramus, tînăr babilonean, îndrăgostit de Thisbe. Încălcînd voia părinților, care se opuneau căsătoriei lor, cei doi tineri comunicau într-ascuns noaptea prin crăpătura unui zid care despărțea casele lor. O dată, ei au hotărît să se întîlnească în afara cetății, în apropierea unui mormînt. Ajungînd acolo prima, Thisbe a dat cu ochii de o leoaică, care venise să se adape la un izvor apropiat. Îngrozită, fata a luat-o la fugă și s-a ascuns. În grabă ea și-a pierdut însă vălul, pe care leoaica, găsindu-l, l-a sfîșiat în bucăți. Pyramus sosește și el. N-o vede pe Thisbe la locul cuvenit, dar zărește vălul sfîșiat de ghearele fiarei, își închipuie că iubita sa a fost ucisă și, cuprins de desperare, se sinucide, străpungîndu-se cu sabia. Thisbe iese între timp din ascunzătoarea ei și se înapoiază la locul hotărît. Îl găsește însă acolo pe Pyramus mort și-i împărtășește soarta, folosindu-se de aceeași sabie.