pușcheá f., pl. ele (lat. pŭstella, pústula și púsula, pústulă, d. pus, puris, puroĭ; pv. postella, sp. postilla). Stomatită aftoasă, beșicuță pe limbă saŭ în alt loc al guriĭ. Pușchea pe limbă-țĭ, expresiune de cĭudă adresată unuĭa care-țĭ prezice ceva răŭ, și de aceĭa tu îĭ doreștĭ o pușchea pe limba luĭ cea rea. – Și pușteá.^[1]