9 definiții pentru puternicie

PUTERNICÍE s. f. (Înv.) Putere (I 2).Puternic + suf. -ie.

PUTERNICÍE, puternicii, s. f. (Înv.) Putere (I 2). – Puternic + suf. -ie.

PUTERNICÍE s. f. sg. (Învechit) Putere. Pătrunși de mare puternicia morții, am plecat capul. NEGRUZZI, S. I 254.

puternicíe (înv.) s. f., art. puternicía, g.-d. puternicíi, art. puternicíei

puternicíe s. f., art. puternicía, g.-d. puternicíi, art. puternicíei

PUTERNICÍE s. v. abuz, atotputernicie, autoritate, capacitate, dominare, dominație, exces, forță, hegemonie, posibilitate, putere, putință, samavolnicie, silnicie, stăpânire, supremație.

PUTERNICÍE f. înv. Caracter puternic. /puternic + suf. ~ie

puternicíe f. Vechĭ. Mare putere. Trans. Act de violență.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

puternicíe s. v. ABUZ. ATOTPUTERNICIE. AUTORITATE. CAPACITATE. DOMINARE. DOMINAȚIE. EXCES. FORȚĂ. HEGEMONIE. POSIBILITATE. PUTERE. PUTINȚĂ. SAMAVOLNICIE. SILNICIE. STĂPÎNIRE. SUPREMAȚIE.

Intrare: puternicie
puternicie substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular puternicie puternicia
plural puternicii puterniciile
genitiv-dativ singular puternicii puterniciei
plural puternicii puterniciilor
vocativ singular
plural