Definiția cu ID-ul 1211509:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pustiire sf [At: CORESI, EV. 459 / V: (îvr) ~teire, (înv) ~tiere / Pl: ~ri / E: pustii1] 1 Prefacere în pustiu (1) a unui loc fertil, a unui teritoriu populat etc. Si: pustiit1 (1). 2 (Pgn) Devastare (1). 3 (Îvr) Moarte a ființelor. 4 (Îvr) Omorâre. 5 (Ban; Trs) Stârpire a animalelor, plantelor Si: pustiit1 (2). 6 (Înv) Părăginire a locurilor cultivate Si: pustiit1 (3). 7 (Reg) Irosire a bunurilor materiale Si: pustiit1 (4). 8 (Înv) Jefuire a bunurilor materiale Si: pustiit1 (5). 9 (Îvr) Părăsire a așezărilor omenești Si: pustiit1 (6). 10 (Pop) Refugiere a oamenilor Si: pustiit1 (7). 11 (Ccr; prc) Deșert (23).