purism sn [At: I. GOLESCU, C. / E: fr purisme cf ger Purismus] 1 Tendință exagerată și formalistă de a înlătura din limbă toate elementele considerate străine. 2 (Îs) ~ estetic Tendință în arta modernă de restaurare a reflectării obiectelor în simplitatea lor arhitecturală și în autenticitatea lor.