PURIM s. n. Sărbătoare religioasă mozaică celebrată la începutul primăverii, în amintirea salvării evreilor din masacrul plănuit de Aman (ministrul regelui persan Ahașver). – Din ebr. purim.

purim sm [At: ALEXI, W. / E: ebr purim] Sărbătoare mozaică, celebrată la începutul primăverii, în amintirea salvării evreilor din masacrul plănuit de Aman, demnitarul regelui persan Ahașveroș.

PURIM s. n. Sărbătoare religioasă mozaică celebrată la începutul primăverii. – Din ebr. purim.

PURIM s. n. sărbătoare religioasă mozaică, celebrată la începutul primăverii, în amintirea evreilor salvați dintr-un masacru plănuit de perși. (< ebr. purim)

Purim s. pr. n.

purim s. m. – Sărbătoare a evreilor care comemorează salvarea israeliților de către Estera. Ebr. purim.

Purim, sărbătoare religioasă la evrei, care are loc în zilele de 14 și 15 Adar, la zece săptămâni după sărbătoarea Hanuca, în amintirea salvării, prin Estera, a evreilor din Imperiul Persan (sec. V î. Hr.), amenințați cu pieirea de către Haman, primul dregător al imperiului. Este cea mai veselă sărbătoare a evreilor.

PÚRIM (cuv. ebraic) subst. Sărbătoare mozaică, celebrată la începutul primăverii, în amintirea salvării evreilor din masacrul plănuit de Aman, demnitarul regelui persan Ahașver (Xerxe).