9 definiții pentru pupil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUPÍL, -Ă, pupili, -e, s. m. și f. Persoană minoră aflată sub tutela sau în grija cuiva (altul decât părinții). – Din fr. pupille, lat. pupillus.

PUPÍL, -Ă, pupili, -e, s. m. și f. Persoană minoră aflată sub tutela sau în grija cuiva (altul decât părinții). – Din fr. pupille, lat. pupillus.

pupil, ~ă smf [At: ȘINCAI, HR. III, 146/5 / Pl: ~i, ~e / E: lat pupillus, fr pupille] 1 Persoană orfană minoră, aflată sub tutela sau în grija cuiva, altul decât părinții. 2 (Înv) Copil.

PUPÍL, -Ă, pupili, -e, s. m. și f. Copil sau tînăr minor, care se află sub îngrijirea unui tutore sau a unui epitrop. Pupilul da mereu dovezi de bărbăție și-și cîștiga însuși drepturi, pentru care tutorii nu-l socotise încă matur. ODOBESCU, S. III 443.

PUPÍL, -Ă s.m. și f. Copil (băiat sau fată) minor aflat sub tutela cuiva. [Cf. fr. pupille, lat. pupillus, pupilla].

PUPÍL, -Ă s. m. f. minor aflat sub tutela cuiva. (< fr. pupille, lat. pupillus)

PUPÍL ~ă (~i, ~e) m. și f. Copil orfan aflat sub tutela cuiva. /<fr. pupille, lat. pupilus

*pupíl, -ă s. (lat. pupillus, -illa și púpulus, púpula, dim. d. pûpus, pûpa, „copil” și „lumina ochĭuluĭ”. V. pupă 2, pleoapă și pup 1). Orfan supt tutelă. S. f. Anat. Lumina ochĭuluĭ, deschizătura pin care lumina intră în ochĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: pupil
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pupil
  • pupilul
  • pupilu‑
plural
  • pupili
  • pupilii
genitiv-dativ singular
  • pupil
  • pupilului
plural
  • pupili
  • pupililor
vocativ singular
  • pupilule
  • pupile
plural
  • pupililor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pupil, -ă (persoană) pupilă

  • 1. Persoană minoră aflată sub tutela sau în grija cuiva (altul decât părinții).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Pupilul da mereu dovezi de bărbăție și-și cîștiga însuși drepturi, pentru care tutorii nu-l socotise încă matur. ODOBESCU, S. III 443.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Copil orfan aflat sub tutela cuiva.
      surse: NODEX

etimologie: