2 definiții pentru pupiform
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pupiform adj. m., pl. pupiformi; f. sg. pupiformă, pl. pupiforme
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
PUPI- „nimfă, pupă, crisalidă”. ◊ L. pupa „păpușă” > fr. pupi-, engl. id. > rom. pupi-. □ ~fer (v. -fer), adj., care poartă pupe; ~form (v. -form), adj., în formă de pupă; ~par (v. -par), adj., (despre insecte diptere) care generează nimfe; ~vor (v. -vor), adj., care devorează nimfele și larvele insectelor.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: pupiform
pupiform adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)