pungit, ~ă [At: D. ZAMFIRESCU, V. Ț. 47 / Pl: ~iți, ~e / E: pungi] 1 a (D. gură sau buze) Strâns și țuguiat, cu aspectul unei pungi (1) Si: (reg) pungos. 2 a (Reg; pex; d. obraji, piele) Cu riduri multe. 3 a (D. oameni) Cu obrazul ridat. 4 a (Reg; fig; d. oameni) Necăjit. 5 a (Bot; d. unele organe) Ascuțit la vârf. 6-7 smf, a (Mun; Olt) (Persoană) zgârcit(ă).