punctuație sf [At: HELIADE, GR. ROM. XV/28 / P: ~tu-a~ / V: (înv) pont~, ~nt~, (rar) ~iune / Pl: ~ii / E: fr ponctuation cf punct] 1 Sistem de semne grafice convenționale care servesc pentru a marca în scris pauzele, întreruperea șirului vorbirii, intonația, momentele afective, raporturile sintactice ale unui enunț etc. Si: (rar) punctuare (1). 2 Mod de a folosi punctuația (1) Si: (rar) punctuare (2). 3 Parte a gramaticii care cuprinde regulile de întrebuințare a acestor semne Si: (rar) punctuare (3).