punctare sf [At: POLIZU / Pl: ~tări / E: puncta] 1 Formare de puncte care ies în evidență pe un fond mai larg, de obicei de altă culoare. 2 Indicare cu punctatorul, pe suprafața unei piese, a unor repere care urmează să fie perforate. 3 (Fig) Scoatere în evidență Si: accentuare. 4 (Spt) Înregistrare a punctelor pe măsură ce se marchează. 5 (Rar) Marcare a punctelor.