2 definiții pentru puncher
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
puncher sm [At: DN3 / P: pan-cer / E: eg puncher] Muzician care cântă un punci2 (3).
PUNCHER s.m. Muzician care cîntă punci2 (2) [în DN]. [Pron. pan-cer, var. (după alte surse) puncer. / < engl. puncher].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: puncher
puncher substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
puncher, puncherisubstantiv masculin
etimologie:
- puncher DN