puls sn [At: FIZIOLOG. 128/16 / V: (înv) pols, pulz, pulzum / Pl: (rar) ~uri / E: lat pulsus, fr pouls, ger Puls, it polso] 1 Ansamblu de mișcări fiziologice ritmice de dilatare și de contractare a pereților arterelor determinate de creșterea și scăderea succesivă a volumului de sânge pompat de inimă Si: pulsație (2). 2 (Pex) Loc unde se simte această mișcare ritmică. 3 (Îe) A lua (cuiva) ~ul sau a-și lua ~ul A număra cuiva pulsațiile (1) inimii. 4 (Îe) A simți (sau a prinde) ~ul A înțelege sau a intui exact o situație, o stare de lucruri. 5 (Îe) A pipăi ~ A căuta să-și dea seama de intențiile cuiva, de o stare de spirit existentă etc.