púlbere f. (lat. pŭlvis, púlveris, m., rar f.; it. pólvere, pv. poudro, fr. poudre, ĭar vpv. pols, vfr. pous [de unde și poussière, colb], sp. polvo, pg. po d. lat. *pŭlvus. V. spulber, pudră, pulverizez). Vechĭ. Azĭ Olt. Rar est. Colb: Praf: pulbere de vînat (orĭ de pușcă), pulbere chimică. – În Serbia púlbăr, n., pl. ere.