puiță sf [At: CONTEMPORANUL, VII₂, 102 / P: pu-i~ / Pl: ~țe / E: pui¹ + -iță] (Mol; Buc) 1 (Lsg; csc) Haită de câini sau de lupi care umblă după o cățea sau după o lupoaică în perioada împerecherii. 2 Cățea sau lupoaică în perioada împerecherii. 3 (Îla; d. femelele unor animale) În ~ Care este în călduri. 4 Femeie depravată.