puhăvi vr [At: VLAHUȚĂ ap. CADE / V: (reg) pâh~, (rar) ~ăi / Pzi: ~vesc / E: puhav] 1 (D. oameni sau d. părți ale corpului lor, în special d. față) A deveni puhav (1) Si: a se buhăi², a se umfla. 2 (Mun; d. plante; îf pâhăvi) A păli. 3 (Mun; d. oameni; îf pâhăvi) A se anemia (2).