11 definiții pentru pufos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUFÓS, -OÁSĂ, pufoși, -oase, adj. Acoperit de puf2. ♦ Asemănător cu puful2; moale, ușor. – Puf2 + suf. -os.

PUFÓS, -OÁSĂ, pufoși, -oase, adj. Acoperit de puf2. ♦ Asemănător cu puful2; moale, ușor. – Puf2 + suf. -os.

pufos, ~oa a [At: POLIZU / Pl: ~oși, ~oase / E: puf2 + -os] 1 (D. perne, saltele etc.) Cu mult puf2 (1) sau cu mult material având consistența, moliciunea pufului2 (1). 2 (Pex) Moale ca puful2 (1). 3 (D. zăpadă, pământ, roci, pâine etc.) Care este puțin compact și are aspectul structural al pufului2 (1) Si: afânat (1-2), poros. 4 (D. cer) Acoperit cu nori ca puful2 (1). 5 (Rar; d. oameni sau d. părți ale corpului lor) Puhav (1). 6 (D. animale sau d. blana lor) Care are mult puf2 (4) Si: (îvr) pufulin. 7 Ca puful2 (4). 8 (D. față sau părți ale feței) Acoperit cu puf2 (5). 9 (D. plante) Acoperit cu puf2 (6) Si: (rar) pufuiat. corectată

PUFÓS, -OÁSĂ, pufoși, -oase, adj. Acoperit cu puf2. Primul gardian Gociu se înclină. Fața lui pufoasă se lăți într-un zîmbet plin de umilință. V. ROM. decembrie 1953, 17. ♦ Asemănător cu puful; moale, ușor, afînat. Trestia își legăna spicul uriaș, pufos și auriu. DUMITRIU, P. F. 220. Nu mai așteptam, de mult, cu gura deschisă, spre cer, să prindem pe limbă și în gene crainicii pufoși ai iernii. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 45. A doua zi dimineață, cînd Evantia își aruncă ochii pe geam, rămase o clipă orbită de albul scînteietor care acoperea c-un strat pufos pămîntul. BART, E. 308.

PUFÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are (mult) puf; cu (mult) puf. 2) Care are proprietăți asemănătoare cu ale pufului; ca puful. /puf + suf. ~os

pufós, -oásă adj. (d. puf). Ca pufu, moale: carne pufoasă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pufós adj. m., pl. pufóși; f. pufoásă, pl. pufoáse

pufós adj. m., pl. pufóși; f. sg. pufoásă, pl. pufoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PUFÓS adj. 1. v. afânat. 2. afânat, (rar) spumos. (Un aluat ~.) 3. flaușat, scămos, scămoșat. (Un material textil ~.)

PUFOS adj. 1. afînat, moale, poros, rar, (rar) înfoiat, țărînos, (reg.) puhav. (Pămînt ~.) 2. afînat, (rar) spumos. (Un aluat ~.) 3. scămos, scămoșat. (Un material ~.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Quercus pubescens Willd., « Stejar pufos ». Specie cu ghinde îngust-ovate, sesile, grupate 2-4. Solzii cupei scurți, alipiți, plani. Cupa cuprinde 1/2 din ghindă, tomentoasă. Frunze lobate, pînă la 6 lobi rotunjiți, pieloase, obovate, lungi pînă la 10 cm, pe dos pubescente, la bază auricuiate sau neauriculate. Pețiol pubescent, 2 cm lungime. Arbore pînă la 15 m înălțime, tulpină, în general, strîmbă, scoarță cu ritidom maro-închis și crăpături înguste și dese. Coroană largă, lujeri pubescenți, muguri tomentoși. Iubește căldura, terenurile calcaroase, luminoase, rezistă la secetă și la geruri puternice.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pufos, pufoși s. m. soldat aflat în primul ciclu de instrucție.

Intrare: pufos
pufos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pufos
  • pufosul
  • pufosu‑
  • pufoa
  • pufoasa
plural
  • pufoși
  • pufoșii
  • pufoase
  • pufoasele
genitiv-dativ singular
  • pufos
  • pufosului
  • pufoase
  • pufoasei
plural
  • pufoși
  • pufoșilor
  • pufoase
  • pufoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pufos

  • 1. Acoperit de puf.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: flaușat scămos scămoșat (adj.) attach_file un exemplu
    exemple
    • Primul gardian Gociu se înclină. Fața lui pufoasă se lăți într-un zîmbet plin de umilință. V. ROM. decembrie 1953, 17.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Trestia își legăna spicul uriaș, pufos și auriu. DUMITRIU, P. F. 220.
      surse: DLRLC
    • Nu mai așteptam, de mult, cu gura deschisă, spre cer, să prindem pe limbă și în gene crainicii pufoși ai iernii. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 45.
      surse: DLRLC
    • A doua zi dimineață, cînd Evantia își aruncă ochii pe geam, rămase o clipă orbită de albul scînteietor care acoperea c-un strat pufos pămîntul. BART, E. 308.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Puf + sufix -os.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX