pufni [At: CANTEMIR, IST. 156 / V: (reg) puvni / E: puf¹] 1 vi (D. oameni și animale) A expira brusc, cu zgomot, scurt și sacadat, pe nas (și pe gură) (din cauza oboselii, a mâniei, a nemulțumirii etc.) 2-3 vi (D. oameni) A pufăi (3-4). 4-5 vti (Îe) A-l ~ pe cineva râsul sau a ~ în (sau de) râs A începe să râdă (brusc și zgomotos). 6 vi (D. locomotive, mașini) A da afară cu zgomot înfundat, scurt și sacadat, gaze, aburi, fum. 7 vi (Pex) A produce un zgomot înfundat, scurt și sacadat în timpul funcționării.