13 definiții pentru pudel pudl


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUDÉL, pudeli, s. m. 1. Caniș. 2. (În sintagma) Pudel pointer = rasă de câini de mărime mijlocie, cu părul lung și lățos, ușor de dresat, folosită la vânatul păsărilor acvatice. [Var.; (rar) pudl s. m.] – Din germ. Pudel.

PÚDEL, pudeli, s. m. Rasă de câini de mărime mijlocie, cu părul lung și lățos, ușor de dresat, folosită la vânatul păsărilor acvatice. [Var.: (rar) pudl s. m.] – Din germ. Pudel.

PÚDEL, pudeli, s. m. Rasă de cîini, de mărime mijlocie, cu părul lung și lățos, ușor de dresat, folosiți la vînătoare. Văzui atunci, aproape de intrare, Un pudel gras și plin de panglicuțe. TOPÎRCEANU, B. 97. Îți amintești de nedespărțitul nostru tovarăș de locuință, frumosul pudel Caro. GHICA, S. 353. – Variantă: pudl (ALECSANDRI, T. 1309) s. m.

PÚDEL s.m. Rasă, soi de câine cu părul lățos și creț. [Var. pudl s.m. / < germ. Pudel].

PÚDEL s. m. rasă de câini cu părul lățos și creț. (< germ. Pudel)

PÚDEL ~i m. 1) Rasă de câini de talie mijlocie, cu părul lung și mițos, folosită la vânatul păsărilor acvatice. 2) Câine din această rasă. /<germ. Pudel

pùdel m. câine cu părul creț. [Nemț. PUDEL].

*púdel m., pl. ĭ (germ. pudel). Cîne foarte mare lățos. V. dulăŭ, zăvod.

PUDL s. m. v. pudel.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

púdel (púdeli), s. m. – Cîine de vînătoare pentru păsări acvatice. Germ. Pudel.

Intrare: pudel
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pudel
  • pudelul
  • pudelu‑
plural
  • pudeli
  • pudelii
genitiv-dativ singular
  • pudel
  • pudelului
plural
  • pudeli
  • pudelilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pudl
  • pudlul
  • pudlu‑
plural
  • pudli
  • pudlii
genitiv-dativ singular
  • pudl
  • pudlului
plural
  • pudli
  • pudlilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)