2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUCÍST, puciști, s. m. Participant la un puci. – Din germ. Putschist.

PUCÍST, puciști, s. m. Participant la un puci. – Din germ. Putschist.

pucist sm [At: DN3 / Pl: ~iști / E: ger Putschist] Participant la un puci.

PUCÍST s.m. Participant la un puci. [< germ. Putschist].

PUCÍST, -Ă I. adj. care are caracterul unui puci. II. s. m. participant la un puci. (< germ. Putschist)

pucíst s. m. Participant la un puci ◊ „Acest tribunal militar și-a cucerit o tristă faimă prin indulgența sa față de puciștii din aprilie 1961 din Algeria.” Sc. 11 I 62 p. 6 (din germ. Putschist, fr. putschiste; DMN 1964; DN3, DEX-S)

PUCÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Participant la puci. /<germ. Putschist


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pucíst s. m., adj. m., pl. pucíști; f. sg. pucístă, pl. pucíste

Intrare: pucist (adj.)
pucist2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pucist
  • pucistul
  • pucistă
  • pucista
plural
  • puciști
  • puciștii
  • puciste
  • pucistele
genitiv-dativ singular
  • pucist
  • pucistului
  • puciste
  • pucistei
plural
  • puciști
  • puciștilor
  • puciste
  • pucistelor
vocativ singular
plural
Intrare: pucist (s.m.)
substantiv masculin (M9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pucist
  • pucistul
  • pucistu‑
plural
  • puciști
  • puciștii
genitiv-dativ singular
  • pucist
  • pucistului
plural
  • puciști
  • puciștilor
vocativ singular
  • pucistule
  • puciste
plural
  • puciștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pucist (adj.)

  • 1. Care are caracterul unui puci.
    surse: MDN '00

etimologie:

pucist (s.m.)

  • 1. Participant la un puci.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX

etimologie: