7 definiții pentru pubescență


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUBESCÉNȚĂ, pubescențe, s. f. 1. (Bot.) Stare a tulpinilor sau a frunzelor pubescente. 2. Situația de pubescent (2). – Din fr. pubescence.

pubescență sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~țe / E: fr pubescence] (Bot) Stare a tulpinelor și a frunzelor pubescente.

PUBESCÉNȚĂ, pubescențe, s. f. (Bot.) Stare a tulpinilor sau a frunzelor pubescente. – Din fr. pubescence.

PUBESCÉNȚĂ s.f. Starea tulpinilor sau a frunzelor pubescente. [Cf. fr. pubescence].

PUBESCÉNȚĂ s. f. stare pubescentă. (< fr. pubescence)

*pubescénță f., pl. e (d. pubescent). Bot. Starea tulpinilor și frunzelor pubescente.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pubescénță s. f., pl. pubescénțe

Intrare: pubescență
pubescență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pubescență
  • pubescența
plural
  • pubescențe
  • pubescențele
genitiv-dativ singular
  • pubescențe
  • pubescenței
plural
  • pubescențe
  • pubescențelor
vocativ singular
plural

pubescență

  • 1. botanică Stare a tulpinilor sau a frunzelor pubescente.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Situația de pubescent.
    surse: DEX '09

etimologie: