14 definiții pentru pubertate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUBERTÁTE s. f. Perioadă a vieții omenești situată între copilărie și adolescență, caracterizată prin maturizarea glandelor sexuale, prin apariția caracterelor sexuale secundare și printr-o dezvoltare psihică intensă. – Din fr. puberté, lat. pubertas, -atis.

pubertate sf [At: EPISCUPESCU, O. Î. 51/23 / E: fr puberté, lat pubertas, -atis] 1 Perioadă a vieții omenești cuprinsă între copilărie și adolescență, caracterizată prin maturația funcțiilor sexuale, prin apariția caracterelor sexuale secundare și printr-o dezvoltare psihică intensă. 2 (Îvr; îs) Oasele ~tății Pubis. 3 (Jur; rar; șîs vârsta pubertății) Vârstă minimă admisă de lege pentru căsătorie.

PUBERTÁTE s. f. Perioadă a vieții omenești situată între copilărie și adolescență, caracterizată prin maturația funcțiilor sexuale, prin apariția caracterelor sexuale secundare și printr-o dezvoltare psihică intensă. – Din fr. puberté, lat. pubertas, -atis.

PUBERTÁTE s. f. sg. Perioadă între copilărie și adolescență, cînd apar funcțiunile fiziologice sexuale.

PUBERTÁTE s.f. Perioadă, vârstă între copilărie și adolescență, caracterizată prin apariția funcțiilor de procreare. [Cf. fr. puberté, lat. pubertas].

PUBERTÁTE s. f. perioadă între copilărie și adolescență, caracterizată prin maturația funcțiilor sexuale. (< fr. puberté, lat. pubertas)

PUBERTÁTE f. Perioadă a vieții omului, cuprinsă între copilărie și adolescență, caracterizată prin accelerarea dezvoltării fizice, psihice și prin apariția unor caractere sexuale secundare. /<fr. puberté, lat. pubertas, ~atis

pubertate f. starea persoanelor în vârstă de a se căsători.

*pubertáte f. (lat. pubértas, -átis). Adolescență, etatea între 15-18 anĭ, de cînd e permisă căsătoria (cel puțin 15 anĭ p. fete și 18 p. băĭețĭ).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pubertáte s. f., g.-d. art. pubertắții

pubertáte s. f., g.-d. art. pubertății


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PUBERTÁTE s. (înv.) junie. (La anii ~ății.)

PUBERTATE s. (înv.) junie, vîrstnicie. (La anii ~.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PUBERTÁTE (< lat., fr.) s. f. Perioadă a dezvoltării organismului uman, caracterizată prin accelerarea transformărilor fizice, sexuale și psihice; reprezintă trecerea de la copilărie la adolescență. Se manifestă, în general, la băieți între 13-16 ani, la fete între 12-14 ani, dar există și cazuri de p. precoce (începând de la 8-10 ani la fete și 9-11 ani la băieți) sau de întârziere a p.

Intrare: pubertate
pubertate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pubertate
  • pubertatea
plural
genitiv-dativ singular
  • pubertăți
  • pubertății
plural
vocativ singular
plural