Definiția cu ID-ul 1022279:

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRĂVĂLIRE s. 1. cădere, dărăpănare, dărîmare, dărîmat, năruire, năruit, prăbușire, risipire, surpare, surpat, (rar) prăbușeală, (înv.) risipă. (~ unei case.) 2. prăbușire, rostogolire, (rar) rostogolit. (~ cuiva în prăpastie.) 3. culcare, dărîmare, doborîre, lungire, prăbușire, răsturnare, trîntire, (înv.) răsturnătură. (~ cuiva la pămînt cu o lovitură.) 4. cădere, dărîmare, năruire, picare, prăbușire, răsturnare. (~ lui la pămînt în urma loviturii primite.)