opțiuni
  • info

14 definiții pentru prăvăliaș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRĂVĂLIAȘ, prăvăliași, s. m. (Rar) Negustor care are o prăvălie; angajat care lucrează într-o prăvălie. [Pr.: -li-aș] – Prăvălie + suf. -aș.

PRĂVĂLIAȘ, prăvăliași, s. m. (Rar) Negustor care are o prăvălie; angajat care lucrează într-o prăvălie. [Pr.: -li-aș] – Prăvălie + suf. -aș.

prăvăliaș [At: (a. 1812) DOC. EC. 139 / P: ~li-aș / Pl: ~i, ~e, (rar) ~ieși / E: prăvăli + -aș] (Asr) 1-4 smf, a (Persoană) care are o prăvălie (și este vânzător la ea) Si: (nob) prăvăliar (1). 5 smf Persoană care vinde într-o prăvălie Si: (nob) prăvăliar (2).

PRĂVĂLIAȘ, prăvăliași, s. m. Comerciant sau negustor care are o prăvălie; angajat care lucrează într-o prăvălie. Prăvăliașii au tras obloanele. STANCU, D. 23. Prăvăliașii adunau cioburile tăcuți. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 200. O crezuse fata vreunui negustor sau mic prăvăliaș din suburbia tăbăcarilor. ARDELEANU, D. 140. – Pronunțat: -li-aș. – Variantă: prăvălieș, prăvălieși (GALAN, Z. R. 17), s. m.

PRĂVĂLIAȘ ~i m. 1) Negustor care ține o prăvălie; dughenar. 2) Vânzător într-o prăvălie. [Sil. -li-aș] /prăvălie + suf. ~aș

prăvăliaș m. cel ce are o prăvălie.

prăvăliáș m. (d. prăvălie). Negustor care șade în prăvălie.

PRĂVĂLIEȘ s. m. v. prăvăliaș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prăvăliaș (rar) (desp. -li-aș) s. m., pl. prăvăliași

prăvăliaș (rar) (-li-aș) s. m., pl. prăvăliași

prăvăliaș s. m. (sil. -li-aș), pl. prăvăliași

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRĂVĂLIAȘ s. (rar) prăvăliar, (reg.) boltaș, (înv.) dughengiu. (Proprietar al unei prăvălii sau ~.)

PRĂVĂLIAȘ s. v. tarabagiu.

*PRĂVĂLIAȘ s. (rar) prăvăliar, (reg.) boltaș, (înv.) dughengiu. (Proprietar al unei prăvălii sau ~.)

prăvăliaș s. v. TARABAGIU.

Intrare: prăvăliaș
  • silabație: -li-aș info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăvăliaș
  • prăvăliașul
  • prăvăliașu‑
plural
  • prăvăliași
  • prăvăliașii
genitiv-dativ singular
  • prăvăliaș
  • prăvăliașului
plural
  • prăvăliași
  • prăvăliașilor
vocativ singular
  • prăvăliașule
  • prăvăliașe
plural
  • prăvăliașilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăvălieș
  • prăvălieșul
plural
  • prăvălieși
  • prăvălieșii
genitiv-dativ singular
  • prăvălieș
  • prăvălieșului
plural
  • prăvălieși
  • prăvălieșilor
vocativ singular
  • prăvălieșule
  • prăvălieșe
plural
  • prăvălieșilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prăvăliaș, prăvăliașisubstantiv masculin

  • 1. rar Negustor care are o prăvălie; angajat care lucrează într-o prăvălie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: tarabagiu
    • format_quote Prăvăliașii au tras obloanele. STANCU, D. 23. DLRLC
    • format_quote Prăvăliașii adunau cioburile tăcuți. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 200. DLRLC
    • format_quote O crezuse fata vreunui negustor sau mic prăvăliaș din suburbia tăbăcarilor. ARDELEANU, D. 140. DLRLC
etimologie:
  • Prăvălie + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.