2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRUNDĂRÍE, prundării, s. f. Teren format din prund aluvionar; loc de unde se scoate prund. – Prund + suf. -ărie.

PRUNDĂRÍE, prundării, s. f. Teren format din prund aluvionar; loc de unde se scoate prund. – Prund + suf. -ărie.

prundărie sf [At: CAMILAR, C. P. 159 / Pl: ~ii / E: prund + -ărie] (Rar) 1 Teren format din prund (1) aluvionar. 2 Loc de unde se scoate prund (1).

PRUNDĂRÍE s. f. Teren format din nisip și pietriș aluvionar. V. prund.

PRUNDĂRÍE ~i f. 1) Loc de unde se extrage prund. 2) Teren cu mult nisip și pietriș adus de ape curgătoare. [G.-D. prundăriei] /prund + suf. ~ărie

prundăriu, ~ie a [At: A I, 17 / Pl: ~ii / E: prund + -ăriu] (Reg; d. terenuri) Nisipos.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

prundăríe s. f., art. prundăría, g.-d. art. prundăríei; pl. prundăríi, art. prundăríile

prundăríe s. f., art. prundăría, g.-d. art. prundăríei; pl. prundăríi, art. prundăríile


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prundăríu, -íe, adj. (reg.; despre terenuri) nisipos.

Intrare: prundărie
prundărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prundărie
  • prundăria
plural
  • prundării
  • prundăriile
genitiv-dativ singular
  • prundării
  • prundăriei
plural
  • prundării
  • prundăriilor
vocativ singular
plural
Intrare: prundăriu
prundăriu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prundăriu
  • prundăriul
  • prundăriu‑
  • prundărie
  • prundăria
plural
  • prundării
  • prundăriii
  • prundării
  • prundăriile
genitiv-dativ singular
  • prundăriu
  • prundăriului
  • prundării
  • prundăriei
plural
  • prundării
  • prundăriilor
  • prundării
  • prundăriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)