2 intrări

19 definiții

din care

Explicative DEX

PRUNAR2, prunari, s. m. Cultivator de pruni. – Prun + suf. -ar.

PRUNAR2, prunari, s. m. Cultivator de pruni. – Prun + suf. -ar.

PRUNAR1, prunari, s. m. Insectă mică de culoare cafenie, acoperită cu peri moi, care atacă prunele și cireșele; firezar (Rhynchites cupreus).Prună + suf. -ar.

PRUNAR1, prunari, s. m. Insectă mică de culoare cafenie, acoperită cu peri moi, care atacă prunele și cireșele; firezar (Rhynchites cupreus).Prună + suf. -ar.

prunar2 [At: CONV. LIT. XXIV, 916 / Pl: ~i / V: (înv) ~iu / E: prun + -ar] 1 sm Insectă mică, de culoare cafenie, acoperită cu peri moi, care atacă prunele și cireșele Si: (reg) burghiaș, firezar (Rhynchites cupreus). 2 s (Reg; îf prunariu) Ceea ce rămâne după fiertul țuicii. 3 sm (Reg; gmț) Om care nu vrea să muncească.

prunar1 sm [At: DR. VIII, 207 / Pl: -i / E: prun + -ar] Cultivator de pruni Si: (reg) perjar (1).

PRUNAR, prunari, s. m. 1. (Rar) Cultivator de pruni. Vai, săracul prunarul, Dacă-i fură cioara pruna, El o jelește cu luna. BIBICESCU, P. P. 224. 2. (Entom.) Firezar.

prunár m. Proprietar de livezĭ de prune.

prunariu sm vz prunar2

BURGHIAȘ I. (pl. -șe) sn. 1 🔧 dim. BURGHIU1. II. sm. Băn. 🐙 = PRUNAR.

FORFECEL sm. 1 dim. FOARFECE 2 🐙 = PRUNAR 2 3 – FORFECUȚĂ 1.

Ortografice DOOM

prunar s. m., pl. prunari

prunar s. m., pl. prunari

prunar (insectă, cultivator) s. m., pl. prunari

Argou

prunar, prunari s. m. bețiv (băutor mai ales de țuică).

Sinonime

PRUNAR s. 1. (Rhynchites cupreus) v. burghiaș. 2. (Rhynchites bacchus) gărgărița-prunului.

PRUNAR s. (Mold. și Bucov.) perjar. (Cultivator de pruni sau ~.)

PRUNAR s. (Mold. și Bucov.) perjar. (Cultivator de pruni sau ~.)

PRUNAR s. (ENTOM.; Rhynchites cupreus) burghiaș, firezar.

Regionalisme / arhaisme

prunár, prunari, s.m. Cultivator de pruni; pomicultor. ■ (onom.) Prunari, poreclă pentru locuitorii din Iapa, Urmeniș, Sârbi (com. Budești): „Sârbdenii îs prunari, păntru că-s mulți pomi acolo, multă pomărie” (Papahagi, 1925: 315-316). – Din prun + suf. -ar (DEX, MDA).

prunar, prunari, s.m. – Cultivator de pruni; pomicultor. ♦ (onom.) Prunari, poreclă pentru locuitorii din Iapa (ALRRM, 1969), Urmeniș, Sârbi (com. Budești) (Papahagi, 1925; AER, 2010). „Sârbdenii îs prunari, păntru că-s mulți pomi acolo, multă pomărie” (Papahagi, 1925: 315-316). – Din prun (< lat. prunus) + suf. -ar (DEX, MDA).

Intrare: prunar (insectă)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prunar
  • prunarul
  • prunaru‑
plural
  • prunari
  • prunarii
genitiv-dativ singular
  • prunar
  • prunarului
plural
  • prunari
  • prunarilor
vocativ singular
  • prunarule
  • prunare
plural
  • prunarilor
prunariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: prunar (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prunar
  • prunarul
  • prunaru‑
plural
  • prunari
  • prunarii
genitiv-dativ singular
  • prunar
  • prunarului
plural
  • prunari
  • prunarilor
vocativ singular
  • prunarule
  • prunare
plural
  • prunarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prunar, prunarisubstantiv masculin

  • 1. Insectă mică de culoare cafenie, acoperită cu peri moi, care atacă prunele și cireșele; gărgărița-prunului (Rhynchites cupreus). DEX '09 DLRLC
etimologie:
  • prună + -ar. DEX '09

prunar, prunarisubstantiv masculin

  • 1. Cultivator de pruni. DEX '09 DLRLC
    sinonime: perjar
    • format_quote Vai, săracul prunarul, Dacă-i fură cioara pruna, El o jelește cu luna. BIBICESCU, P. P. 224. DLRLC
etimologie:
  • prun + -ar. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.