12 definiții pentru prozatoare

Explicative DEX

PROZATOR, -OARE, prozatori, -oare, s. m. și f. Autor de opere literare în proză, scriitor în proză. – Din fr. prosateur.

PROZATOR, -OARE, prozatori, -oare, s. m. și f. Autor de opere literare în proză, scriitor în proză. – Din fr. prosateur.

prozator, ~oare smf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i, ~oare / E: fr prosateur] Autor de opere literare în proză (1).

PROZATOR, -OARE, prozatori, -oare, s. m. și f. Scriitor în proză, autor de opere literare în proză. Prozatorii romîni în prima jumătate a veacului al XIX-lea întocmesc un grup destul de omogen. VIANU, A. P. 23. Răsfoind și recitind volumele marelui nostru prozator, găsesc tristeță acolo unde odinioară mi se părea că tresare rîsul. SADOVEANU, E. 148. Sadoveanu este un prozator, în opera căruia găsim cele mai multe documente din viața noastră trecută și prezentă. IBRĂILEANU, S. 3.

PROZATOR, -OARE s.m. și f. Scriitor de proză. [Cf. fr. prosateur].

PROZATOR, -OARE s. m. f. scriitor de proză; prozaist. (< fr. prosateur)

PROZATOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Autor de opere literare în proză. /<fr. prosateur

*prozatór, -oáre s. (fr. prosateur, d. it. prosatore). Scriitor saŭ scriitoare în proză: Bossuet fu cel maĭ mare prozator al secoluluĭ 17.

Ortografice DOOM

prozatoare s. f., g.-d. art. prozatoarei; pl. prozatoare

prozatoare s. f., g.-d. art. prozatoarei; pl. prozatoare

prozatoare s. f., g.-d. art. prozatoarei; pl. prozatoare

Sinonime

PROZATOR s. (LIT.) (înv.) prozaist. (Un ~ clasic.)

PROZATOR s. (LIT.) (înv.) prozaist. (Un ~ clasic.)

Intrare: prozatoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prozatoare
  • prozatoarea
plural
  • prozatoare
  • prozatoarele
genitiv-dativ singular
  • prozatoare
  • prozatoarei
plural
  • prozatoare
  • prozatoarelor
vocativ singular
  • prozatoare
  • prozatoareo
plural
  • prozatoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prozator, prozatorisubstantiv masculin
prozatoare, prozatoaresubstantiv feminin

  • 1. Autor de opere literare în proză, scriitor în proză. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: prozaist
    • format_quote Prozatorii romîni în prima jumătate a veacului al XIX-lea întocmesc un grup destul de omogen. VIANU, A. P. 23. DLRLC
    • format_quote Răsfoind și recitind volumele marelui nostru prozator, găsesc tristeță acolo unde odinioară mi se părea că tresare rîsul. SADOVEANU, E. 148. DLRLC
    • format_quote Sadoveanu este un prozator, în opera căruia găsim cele mai multe documente din viața noastră trecută și prezentă. IBRĂILEANU, S. 3. DLRLC
    • 1.2. Reporter-prozator. DCR2
      • format_quote Prozatori reporteri și reporteri-prozatori scriu pagini de notație directă sau divaghează inspirat într-o eseistică de bună calitate. R.l. 18 II 67 p. 2. DCR2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „prozatoare” (5 clipuri)
Clipul 1 / 5