Definiția cu ID-ul 700212:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
*provocatór, -oáre adj. (lat. provocator). Care provoacă: cuvînt, ton, aer provocator. Subst. Persoană care provoacă. Agent provocator, polițist secret care se împrietenește cu hoțiĭ îndemnîndu-ĭ (provocîndu-ĭ) să facă acte pin care să fie prinșĭ.