Definiția cu ID-ul 380851:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PROTONOTAR s.m. (Ist.) Prelat de pe lîngă curia romano-catolică, însărcinat să primească actele consistoriilor și ale proceselor de beatificare. ♦ Prim-cancelar și secretar al curiei imperiale; arhicancelar. [Cf. it. protonotario, fr. protonotaire].