PROTEO- „proteină, proteidă”. ◊ gr. proteios „primul, cel dintîi” > fr. proteo-, germ. id., engl. id. > rom. proteo-. □ ~hidroliză (v. hidro-₁, v. -liză), s. f., proces de hidrolizare a proteidelor; ~litic (v. -litic₂), adj., (despre enzime) cu acțiune de lizare a proteinelor; ~liză (v. -liză), s. f., descompunere a proteinelor sub acțiunea enzimelor; ~pexie (v. -pexie), s. f., proces de fixare a proteinelor în corp; ~plaste (v. -plast), s. n. pl., plastide generatoare de substanțe proteice; ~zomi (v. zom), s. m. pl., picături granulare prezente în celule, produse de alcaloizi.