9 definiții pentru proteic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROTÉIC, -Ă, proteici, -ce, adj. 1. Cu caracter schimbător, variabil. ♦ (Despre unele substanțe) Care își schimbă necontenit forma; nestatornic. 2. (Biol.) Care se referă la protide sau la proteine, care aparține protidei sau proteinei. [Pr.: -te-ic] – Din fr. protéique.

PROTÉIC, -Ă, proteici, -ce, adj. 1. Cu caracter schimbător, variabil. ♦ (Despre unele substanțe) Care își schimbă necontenit forma; nestatornic. 2. (Biol.) Care se referă la protide sau la proteine, care aparține protidei sau proteinei. [Pr.: -te-ic] – Din fr. protéique.

PROTÉIC, -Ă, proteici, -e, adj. (Deșpre unele substanțe) Care-și schimbă necontenit forma; nestatornic. ◊ (Chim.) Substanțe proteice = proteine. Substanțele proteice constituie cea mai importantă componentă a organismului animal. -Pronunțat: -te-ic.

PROTÉIC, -Ă adj. Care se referă la proteine; proteinic. ♦ Care își modifică necontenit forma; nestatornic. [Pron. -te-ic. / < fr. protéique].

PROTÉIC, -Ă adj. 1. care își modifică necontenit forma, variabil. 2. care conține proteine sau protide; proteinic. (< fr. protéique)

protéic, -ă adj.1. 1977 (biol.) Care se referă la proteine v. interferon.2. Referitor la protezele dentare ◊ „Pentru tratamentele de restaurare proteică există tarife diferențiate [...]” R.l. 27 V 80 p. 5 (din fr. protéïque; DEX, DN3, DEX-S – sensul 1)

PROTÉIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de proteină sau de proteide; propriu proteinei sau proteidei. 2) Care conține proteine sau proteide. 3) (despre unele substanțe) Care își modifică permanent forma. [Sil. -te-ic] /<fr. proteíque

*protéic, -ă adj. (d. proteŭ). Care-șĭ schimbă des forma saŭ părerea: caracter proteic. Chim. Se zice despre oare-care albumine: substanțe proteice.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

protéic (-te-ic) adj. m., pl. protéici; f. protéică, pl. protéice

protéic adj. m. (sil. -te-ic), pl. protéici; f. sg. protéică, pl. protéice

Intrare: proteic
proteic adjectiv
  • silabație: -te-ic
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proteic
  • proteicul
  • proteicu‑
  • proteică
  • proteica
plural
  • proteici
  • proteicii
  • proteice
  • proteicele
genitiv-dativ singular
  • proteic
  • proteicului
  • proteice
  • proteicei
plural
  • proteici
  • proteicilor
  • proteice
  • proteicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)