opțiuni
  • info

11 definiții pentru proteic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROTEIC, -Ă, proteici, -ce, adj. 1. Cu caracter schimbător, variabil. ♦ (Despre unele substanțe) Care își schimbă necontenit forma; nestatornic. 2. (Biol.) Care se referă la protide sau la proteine, care aparține protidei sau proteinei. [Pr.: -te-ic] – Din fr. protéique.

PROTEIC, -Ă, proteici, -ce, adj. 1. Cu caracter schimbător, variabil. ♦ (Despre unele substanțe) Care își schimbă necontenit forma; nestatornic. 2. (Biol.) Care se referă la protide sau la proteine, care aparține protidei sau proteinei. [Pr.: -te-ic] – Din fr. protéique.

proteic, ~ă a [At: SCRIBAN / P: ~te-ic / Pl: ~ici, ~ice / E: fr protéique] 1 Cu caracter schimbător. 2 (D. unele substanțe) Care își modifică neîncetat forma. 3 (Blg) Care se referă la proteine sau la protide. 4 Care conține proteine sau protide.

PROTEIC, -Ă, proteici, -e, adj. (Deșpre unele substanțe) Care-și schimbă necontenit forma; nestatornic. ◊ (Chim.) Substanțe proteice = proteine. Substanțele proteice constituie cea mai importantă componentă a organismului animal. -Pronunțat: -te-ic.

PROTEIC, -Ă adj. Care se referă la proteine; proteinic. ♦ Care își modifică necontenit forma; nestatornic. [Pron. -te-ic. / < fr. protéique].

PROTEIC, -Ă adj. 1. care își modifică necontenit forma, variabil. 2. care conține proteine sau protide; proteinic. (< fr. protéique)

proteic, -ă adj. ♦ 1. 1977 (biol.) Care se referă la proteine v. interferon. ♦ 2. Referitor la protezele dentare ◊ „Pentru tratamentele de restaurare proteică există tarife diferențiate [...]” R.l. 27 V 80 p. 5 (din fr. protéïque; DEX, DN3, DEX-S – sensul 1)

PROTEIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de proteină sau de proteide; propriu proteinei sau proteidei. 2) Care conține proteine sau proteide. 3) (despre unele substanțe) Care își modifică permanent forma. [Sil. -te-ic] /<fr. proteíque

*protéic, -ă adj. (d. proteŭ). Care-șĭ schimbă des forma saŭ părerea: caracter proteic. Chim. Se zice despre oare-care albumine: substanțe proteice.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

proteic (desp. -te-ic) adj. m., pl. proteici; f. proteică, pl. proteice

proteic (-te-ic) adj. m., pl. proteici; f. proteică, pl. proteice

proteic adj. m. (sil. -te-ic), pl. proteici; f. sg. proteică, pl. proteice

Intrare: proteic
proteic adjectiv
  • silabație: pro-te-ic info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proteic
  • proteicul
  • proteicu‑
  • proteică
  • proteica
plural
  • proteici
  • proteicii
  • proteice
  • proteicele
genitiv-dativ singular
  • proteic
  • proteicului
  • proteice
  • proteicei
plural
  • proteici
  • proteicilor
  • proteice
  • proteicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

proteic, proteicăadjectiv

  • 1. Cu caracter schimbător, variabil. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.1. (Despre unele substanțe) Care își schimbă necontenit forma. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: nestatornic
  • 2. biologie Care se referă la protide sau la proteine, care aparține protidei sau proteinei. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: proteinic
    • 2.1. chimie Substanțe proteice = proteină. DLRLC
      sinonime: proteină
      • format_quote Substanțele proteice constituie cea mai importantă componentă a organismului animal. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.