prósie f. (nsl. prosje, lan de meĭ, d. vsl. bg. rus. proso, meĭ; adică „loc semănat cu meĭ”, că’n prosie se seamănă, dacă se poate, maĭ mult meĭ. V. răsprosie). Țarină lucrată întîĭa oară saŭ după o pauză de 2-3 anĭ (V. fătăcĭune, pîrloagă, țelină). Btș. Moșie strămoșească.