13 definiții pentru prorector
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
PRORECTOR, prorectori, s. m. Locțiitor al unui rector în învățământul universitar. – Din rus. prorektor, germ. Prorektor. – Cf. engl. prorector.
prorector sm [At: STAMATI, D. / Pl: ~i / E: lat prorector, ger Prorektor] Locțiitor al rectorului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRORECTOR, prorectori, s. m. Locțiitor al unui rector. – Din rus. prorektor, germ. Prorektor. Cf. engl. prorector.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PRORECTOR, prorectori, s. m. Membru al corpului profesoral universitar, care are funcția de locțiitor de rector. Prorectorul. este ales dintre cei mai buni profesori de la disciplinele principale, COL. HOT. DISP. 1192.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRORECTOR s.m. Locțiitor al unui rector. [Cf. engl. prorector].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRORECTOR s. m. locțiitor al unui rector. (< germ. Prorektor, rus. prorektor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PRORECTOR ~i m. Locțiitor sau adjunct de rector. /<rus. prorektor, germ. Prorektor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*proréctor m. (lat. pro, în loc de, și rector). Acela care ține locu rectoruluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
prorector s. m., pl. prorectori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
prorector s. m., pl. prorectori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
prorector s. m., pl. prorectori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
PRORECTOR s. (înv.) subrector. (~ al universității.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRORECTOR s. (înv.) subrector. (~ al universității.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
prorector, prorectorisubstantiv masculin
- 1. Locțiitor al unui rector în învățământul universitar. DEX '09 DLRLC DNsinonime: subrector
- Prorectorul. este ales dintre cei mai buni profesori de la disciplinele principale, COL. HOT. DISP. 1192. DLRLC
-
etimologie:
- prorektor DEX '09 DEX '98 MDN '00
- Prorektor DEX '09 DEX '98 MDN '00
- prorector DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.