20 de definiții pentru proră provă

PRÓRĂ, prore, s. f. Partea din față a unei nave; p. restr. extremitatea din față a acestei părți, unde se află postul de comandă; bot. [Var.: próvă s. f.] – Din it. prora.

PRÓRĂ, prore, s. f. Partea din față a unei nave; p. restr. extremitatea din față a acestei părți, unde se află postul de comandă; bot. [Var.: próvă s. f.] – Din it. prora.

PRÓRĂ, prore, s. f. Partea de dinainte a unei nave; (prin restricție) extremitatea din față a acestei părți, unde se află postul de comandă; bot. Cîteodată, cînd liniștea nopții domnea peste toate, cînd și marea, obosită de luptă și frămîntare, adormea, auzeam din prora vaporului o melodie dulce. DUNĂREANU, CH. 58.

próră/próvă (parte a navei) s. f., g.-d. art. prórei/próvei; pl. próre/próve

PRÓRĂ s. (MAR.) bot, (înv. și reg.) pisc, (înv.) pruă. (~ unei nave.)

PRÓRĂ s.f. (Mar.) Partea dinainte a unei nave. [Var. provă s.f. / < it. prora, cf. lat. prora].

PRÓRĂ/PRÓVĂ s. f. partea din față a unei nave. (< it. prora)

próră (próre), s. f. – Partea de dinainte a unei nave. – Var. provă, înv. pruă. Lat. prora (sec. XIX), var. din ngr. πρόβα.

PRÓRĂ ~e f. (în opoziție cu pupă) Partea de dinainte a unei nave. [G.-D. prorei; Var. próvă] /<it. prora

proră f. partea dinainte a corăbiei.

*próră f., pl. e (lat. prora, d. vgr. próra, d. pró, în ainte, și oráo, văd). Provă, bot de corabie. V. pupă.

PRÓVĂ s. f. v. proră.

PRÓVĂ, prove, s. f. Proră. Lotca se oprea o clipă, cu prova și cu pupa în aer. DUMITRIU, P. F. 20. Pe brînci, la prova bărcii, Enachi sfredelea cu ochii lui ageri de copil perdeaua de întunerec. BART, E. 329.

PRÓVĂ s. f. elem. proră.

próvă f., pl. e (ngr. próva, d. it. prua, lat. prora: fr. proue. V. proră). Mar. Proră, bot de corabie (ChN. I. 159).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

próră/próvă (parte a navei) s. f., g.-d. art. prórei/próvei; pl. próre/próve

PRO s. (MAR.) bot, (înv. și reg.) pisc, (înv.) pruă. (~ unei nave.)

próva (direcție) s. f. invar.

Intrare: proră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pro
  • prora
plural
  • prore
  • prorele
genitiv-dativ singular
  • prore
  • prorei
plural
  • prore
  • prorelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pro
  • prova
plural
  • prove
  • provele
genitiv-dativ singular
  • prove
  • provei
plural
  • prove
  • provelor
vocativ singular
plural