10 definiții pentru pronaos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRONÁOS, pronaosuri, s. n. 1. Parte a bisericilor creștine (situată la intrare) care precedă naosul. 2. Încăpere a unui templu grec, situată în fața sanctuarului și servind drept vestibul. – Din ngr. prónaos.

PRONÁOS, pronaosuri, s. n. 1. Parte a bisericilor creștine (situată la intrare) care precedă naosul. 2. Încăpere a unui templu grec, situată în fața sanctuarului și servind drept vestibul. – Din ngr. prónaos.

PRONÁOS, pronaosuri, s. n. 1. Partea dinspre ușă a unei biserici; tindă. Ploaia izbea în naos abundentă, și numai în pronaos și în altar puteai găsi într-adevăr un colț adăpostit. GALACTION, O. I 80. ♦ Încăpere a unui templu grec, care servea ca vestibul și era așezată în fața sanctuarului. 2. (Neobișnuit) Prolog. Moartea lui Dante Alighieri. Tragedie. Un pronaos, trei acte și un epilog. MACEDONSKI, O. II 275. În timpul pronaosului lumina din teatru va fi stinsă. id. ib. 276.

PRONÁOS s.n. Partea anterioară a unui templu vechi, a unei biserici. [< fr. pronaos, cf. gr. pro – înainte, naos – templu].

PRONÁOS ~uri n. 1) (în arhitectura greacă) Primă încăpere la intrare în sanctuarul unui templu. 2) Parte ce precede intrarea în naos într-o biserică. /<ngr. prónaos

pronaos n. tinda bisericii rezervată femeilor. [Gr. mod.].

*prónaos și (în declinare) -ós n., pl. urĭ (ngr. prónaos și -on, vgr. -on, d. naós, templu). Rar. Pridvor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pronáos s. n., pl. pronáosuri

pronáos s. n., pl. pronáosuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRONÁOS s. (CONSTR.) nartex, tindă. (~ al unei biserici.)

PRONAOS s. (CONSTR.) nartex, tindă. (~ al unei biserici.)

Intrare: pronaos
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pronaos
  • pronaosul
  • pronaosu‑
plural
  • pronaosuri
  • pronaosurile
genitiv-dativ singular
  • pronaos
  • pronaosului
plural
  • pronaosuri
  • pronaosurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pronaos

  • 1. Parte a bisericilor creștine (situată la intrare) care precedă naosul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: nartex tindă un exemplu
    exemple
    • Ploaia izbea în naos abundentă, și numai în pronaos și în altar puteai găsi într-adevăr un colț adăpostit. GALACTION, O. I 80.
      surse: DLRLC
  • 2. Încăpere a unui templu grec, situată în fața sanctuarului și servind drept vestibul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.1. Moartea lui Dante Alighieri. Tragedie. Un pronaos, trei acte și un epilog. MACEDONSKI, O. II 275.
      surse: DLRLC
    • 3.2. În timpul pronaosului lumina din teatru va fi stinsă. MACEDONSKI O. II 276.
      surse: DLRLC

etimologie: