Definiția cu ID-ul 380607:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PROCURATOR s.m. 1. Magistrat roman, administrator al unei provincii imperiale, însărcinat cu strîngerea dărilor și cu repartizarea cheltuielilor. ♦ Înalt demnitar în vechile republici Genova și Veneția. 2. Mandatar; procurant. [< lat. procurator, cf. fr. procurateur.