prociti [At: (sec. XVI) DHLR II, 527 / V: (îrg; cscj) ~ceta, ~cita, (reg) ~ceti / Pzi: ~tesc / E: slv прочитати] 1 vt (Înv; c. i. acte, cărți, texte etc.) A citi în întregime sau mereu. 2 vt (Înv; c. i. acte, cărți, texte etc.) A citi cu voce tare în fața cuiva. 3 vt(a) (Îvp; c. i. acte, cărți, texte etc.) A reciti. 4 vt (Îrg; c. i. lucruri citite, cunoscute, știute, presupuse etc.) A repeta (1) în gând sau cu voce tare. 5 vt (Înv; c. i. elevi) A examina din toată materia, recapitulativ. 6 vt (Pop; c. i. oameni) A mustra¹. 7 vi (Olt) A vorbi fară rost Si: a flecări, a pălăvrăgi, a trăncăni.