Definiția cu ID-ul 699588:
Explicative DEX
prochímen n., pl. e (ngr. prokimenon, vgr. prokeímenon, d. pró-keimai, zac în ainte. Cp. cu ob- saŭ sub-ĭect. V. ipochimen, cimitir). Sec. 19. Subĭect, lucru de care e vorba: să venim la prochímen. Vers din psalmĭ (care se cîntă în ainte de un capitul din biblie).